• ATESTAT PROFESIONAL

  • PROFESIONALISM

  • GRIJA PENTRU VIITOR

  • IMPLICARE

COLECTAREA SELECTIVA A DESEURILOR

Colectarea selectiva a deseurilor in cadrul imobilelor de locuinte pe langa componenta ecologica (foarte importanta) determina si o crestere a confortului si reducerea costurilor . Confortul creste prin eliminare mirosurilor neplacute emanate de gunoiul menajer care nu incape in tomberoanele neincapatoare mai ales din cauza PET-urilor. Reducerea cheltuielilor Asociatiilor de proprietari pentru salubrizare este generata de scaderea volumului de deseuri menajere colectat. Materialele reciclabile sunt colectate gratuit sau chiar sunt platite de catre firmele de colectare.

    In unele orasele s-a decis desfiintarea ghenele de gunoi ceea ce a dus la cresterea cantitatilor de deseuri colectate selectiv si in igienizarea cvartalurilor de blocuri, napadite de sobolani si de mirosuri grele. In locul ghenelor urat mirositoare s-au amenajat spatii securizate, unde autoritatile locale au instalat containere de colectare selectiva si containere pentru gunoiul menajer.
     Bucurestiul nu poate adopta insa, aceasta solutie principala problema cu care s-e confrunta primariile de sector este lipsa spatiului dintre blocuri. Astfel s-au amplasat containare pentru colectarea selectiva pebulevarde sau spatii propice din cartierele de locuinte. Aceste containere deservesc o populatie ce produce cantitati de deseuri reciclabile mult peste capacitatea lor. De asemeni o problema esle lipsa de educatie di comoditatea cetatenilor care in cele mai multe cazuri nu se deplaseaz cu resturile reciclabile pa na la zona de colectare selectiva. De aceea, o solutie viabila ar fi ca Asociatiile de proprietari sa incheie contracte de reciclare selectiva cu firmele de salubritate si sa se instaleze containere la fiecare bloc sau la cvartaluri de blocuri.

O alta latura a colectarii si reciclarii o reprezinta deseurile de echipamente electrice si electronice (DEEE)

Romania ca stat membru al Uniunii Europene, si-a asumat indeplinirea unei game complexe de obligatii in domeniul mediului:

• colectare, reciclare şi valorificare pentru deşeurile de ambalaje, 60% din cantitatea totală de ambalaje introdusă pe piaţa naţională, până în anul 2013;
• Colectarea a minimum 4 kg de deşeuri de echipamente electrice şi electronice/locuitor/an;
• Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate, până în 2016, la 35% din cantitatea totală produsă în anul 1995;
• Reducerea cantităţilor de deşeuri provenite din construcţii şi demolări.

• Reducerea cantităţilor de deşeuri municipale depozitate.

Termoizolarea

 

Mai mult de doua treimi din energia consumata de cladiri este utilizata pentru incalzire? Pentru realizarea obiectivului asumat de tarile europene – reducerea cu 20% a emisiilor de CO2 este necesara reducerea acestor consumuri dintre care o parte sunt pierderi. Cea mai mare parte din energie este pierduta prin peretii exteriori (25%). Termoizolarea peretilor aduce cea mai mare economie, reducand consumul cu pana la 20%.

Punctul slab al cladirilor din Romania, in special in cazul blocurilor de locuinte este performanta de izolarea termica a peretilor exteriori.

In cazul blocurilor de locuinte, daca o termoizolare a intregii cladiri nu este in plan, singura varianta ramane termoizolarea la interior. Consiliile locale nu elibereaza autorizatii de construire pentru termoizolarea individuala la exterior, la nivelul unui singur apartament, aceasta interventie pe fatada nefiind permisa.

Lucrarile pot sa cuprinda: eficientizarea energetica, renovarea sistemelor de incalzire si de izolatie, dar si a centralelor termice, retelelor de distributie a caldurii si de promovare a surselor de energie regenerabila. Rezultatul acestor il reprezinta scaderea costurilor pentru energia termica cu aproape 40%, iar amortizarea se va face in 6-8 ani.

Investitiile sunt finantate, in parti egale, prin alocatii de la bugetul de stat si bugetul local, precum si din fondul de reparatii al asociatiilor de proprietari.

Proprietarii de apartamente trebuie sa finanteze 33% din costul total al lucrarilor de reabilitare termica. Cei cu venituri mici (pensionari, familii numeroase) au nevoie de finantari de la banci pentru a plati, iar statul nu a incheiat negocierile cu acestea. Bancile, insa, nu sunt de acord cu acest proiect, deoarece nu vor sa acorde imprumuturi fara garantii.

In Olanda s-a inrodus o taxa fixa perceputa de la populatie cu scopul de a termofica cladirile.

Nevoia termoficarii locuintelor a pornit de la criza petroliera din anii ’70, cand pretul energiei era exorbitant. Abia peste 20 de ani s-a stabilit cadrul legal, si s-a inceput implementarea.